Odata venita perioada concediului am planificat o tura de mai multe zile in Muntii Tarcu-Godeanu.
Plecarea a fost sambata 7 august desi aceasta postare vine la o saptamana distanta ca deh, daca e concediu nu mai scriu nici pe blog :))
Vremea nu se anunta prea buna, de fapt miercuri urma o ploaie care avea sa ne scurteze tura. Am plecat sambata seara cu trenul de Craiova, de unde urma sa luam alt tren pana in Caransebes. Ionut, Mada, Stefan si eu.
Ajunsi in Caransebes la 3 a.m. am asteptat venirea zorilor pentru a putea pleca pe traseu. O burnita sacaitoare ne-a urmarit toata ziua si drept urmare nu am vazut mare lucru din peisaj. Din gara am ajuns cu o masina pana la telescaunul care urca pe Muntele Mic. Am inceput acolo urcarea la ora 7, ca magarii prin ceata :D
Ne-am oprit la statia meteorologica Cuntu pentru ca vremea nu ne permitea sa mergem mai departe. Spre seara cerul s-a curatat si am putut vedea apusul si varfurile dimprejur.
Seara domnul meteorolog ne-a aratat cum se culeg datele, cum se prelucreaza si se trimit la centru pentru ca noi, oamenii de la oras sa vedem la televizor stirile meteo.
A doua zi dis de dimineata am facut poza cu cabana si am plecat spre varful Tarcu. Vremea e superba si asa va ramane pana miercuri, dupa cum ne-a spus nenea.
Prima urcare a fost mai greoaie, dar odata ajunsi sus peisajul s-a deschis. Pe drum ne-am intalnit cu cateva turme de oi si am vorbit cu ciobanii despre drumul pe care sa il urmam.
Dupa 3 ore de mers am ajuns pe Vf. Tarcu 2190m altitudine, unde se afla si o statie meteo. Din ce aflasem de la ciobani aici trebuia sa fie si un izvor insa nu am gasit nimic. L-am intrebat pe tipul de la statie: "Pe unde este izvorul?". "Izvor, ce izvor?, nu e nici un izvor aici :))" Ne-a alimentat el cu 2 sticle de apa minerala si ne-a aratat traseul mai departe.
Am observat ca muntii Tarcu, care dupa cum le spune si numele, au forma de tarc. Am trecut prin mlaci, am observat si cele doua pesteri dacice si seara am pus corturile pe valea Raului Ses. Ionut a visat toata noaptea niste porci mistreti care ne atacau si la un moment dat i s-a parut ca porcii chiar au inceput sa impinga in cort, dar el i-a speriat cu un urlet :)) Porci baaaa !!!
A doua zi ne-am trezit la 6, dar tot la 8 am reusit sa ne punem in miscare; am strans corturile, am luat micul dejun si am inceput sa urcam din nou. Tinta: Vf. Godeanu.
Varful Godeanu, 2229m. Intrucat nici un indicator nu indica varful, am facut noi unul ad-hoc
De pe Godeanu am continuat in directia lacului Scarisoara. Totusi stiam ca a doua zi va incepe ploaia si ca sa nu ne prinda sus am renuntat la ideea de a campa la lac si am hotarat sa coboram din munte pe plaiul Bulzului. Coborarea nu a fost deloc placuta, plina de iarba si de denivelari, si am inceput sa resimtim numeroasele varfuri facute la picior. Orice urcare are si o coborare..
Biserici de piatra (asa le zice, nu stiu de ce :)
Am vrut sa coboram la barajul Iorgovan dar tinand urma de cal (asa ne-a indrumat ciobanita de la stana) am ajuns la un drum care s-a dovedit a fi chiar la jumatatea lacului. La ora 20 am inceput sa mergem spre baraj, crezand ca e aproape, dar dupa 2 ore de mers am constat ca suntem departe de baraj. Sleiti de puteri am pus corturile la marginea drumului, langa un izvor. Am facut focul, am mancat apoi am adormit rapid.
Ne-am trezit ceva mai odihniti si am inceput sa coboram pe baraj in speranta ca vom gasi o masina care sa ne duca jos. Ne-am intalnit cu o masina de lemne care cobora abia seara si am aflat ca mai sunt 14 km pana in Cerna-sat.
Am mers incet incet si dupa cateva ore am ajuns in sat. Am avut noroc sa gasim o basculanta care ne-a mai dus cativa km. Cand am coborat a inceput si mult anuntata ploaie.
Am gasit o masina care cara busteni si ne-a luat pana la Baile Herculane. Pe drum am avut destul timp sa admiram Valea Cernei intrucat masina mergea foarte incet.
Ne-am oprit la Sapte Izvoare Calde si am campat in "paradisul" gratarelor si al muzicii din masina. Strandul si izvoarele termale ne-au relaxat dupa o tura solicitanta dar frumoasa.
A doua zi am luat trenul spre casa din Herculane, am admirat Dunarea si Portile de fier.
Plecarea a fost sambata 7 august desi aceasta postare vine la o saptamana distanta ca deh, daca e concediu nu mai scriu nici pe blog :))
Vremea nu se anunta prea buna, de fapt miercuri urma o ploaie care avea sa ne scurteze tura. Am plecat sambata seara cu trenul de Craiova, de unde urma sa luam alt tren pana in Caransebes. Ionut, Mada, Stefan si eu.
Ajunsi in Caransebes la 3 a.m. am asteptat venirea zorilor pentru a putea pleca pe traseu. O burnita sacaitoare ne-a urmarit toata ziua si drept urmare nu am vazut mare lucru din peisaj. Din gara am ajuns cu o masina pana la telescaunul care urca pe Muntele Mic. Am inceput acolo urcarea la ora 7, ca magarii prin ceata :D
Ne-am oprit la statia meteorologica Cuntu pentru ca vremea nu ne permitea sa mergem mai departe. Spre seara cerul s-a curatat si am putut vedea apusul si varfurile dimprejur.
Seara domnul meteorolog ne-a aratat cum se culeg datele, cum se prelucreaza si se trimit la centru pentru ca noi, oamenii de la oras sa vedem la televizor stirile meteo.A doua zi dis de dimineata am facut poza cu cabana si am plecat spre varful Tarcu. Vremea e superba si asa va ramane pana miercuri, dupa cum ne-a spus nenea.
Prima urcare a fost mai greoaie, dar odata ajunsi sus peisajul s-a deschis. Pe drum ne-am intalnit cu cateva turme de oi si am vorbit cu ciobanii despre drumul pe care sa il urmam.
Dupa 3 ore de mers am ajuns pe Vf. Tarcu 2190m altitudine, unde se afla si o statie meteo. Din ce aflasem de la ciobani aici trebuia sa fie si un izvor insa nu am gasit nimic. L-am intrebat pe tipul de la statie: "Pe unde este izvorul?". "Izvor, ce izvor?, nu e nici un izvor aici :))" Ne-a alimentat el cu 2 sticle de apa minerala si ne-a aratat traseul mai departe.
Am observat ca muntii Tarcu, care dupa cum le spune si numele, au forma de tarc. Am trecut prin mlaci, am observat si cele doua pesteri dacice si seara am pus corturile pe valea Raului Ses. Ionut a visat toata noaptea niste porci mistreti care ne atacau si la un moment dat i s-a parut ca porcii chiar au inceput sa impinga in cort, dar el i-a speriat cu un urlet :)) Porci baaaa !!!
A doua zi ne-am trezit la 6, dar tot la 8 am reusit sa ne punem in miscare; am strans corturile, am luat micul dejun si am inceput sa urcam din nou. Tinta: Vf. Godeanu.
Varful Godeanu, 2229m. Intrucat nici un indicator nu indica varful, am facut noi unul ad-hoc
De pe Godeanu am continuat in directia lacului Scarisoara. Totusi stiam ca a doua zi va incepe ploaia si ca sa nu ne prinda sus am renuntat la ideea de a campa la lac si am hotarat sa coboram din munte pe plaiul Bulzului. Coborarea nu a fost deloc placuta, plina de iarba si de denivelari, si am inceput sa resimtim numeroasele varfuri facute la picior. Orice urcare are si o coborare..
Biserici de piatra (asa le zice, nu stiu de ce :)
Am vrut sa coboram la barajul Iorgovan dar tinand urma de cal (asa ne-a indrumat ciobanita de la stana) am ajuns la un drum care s-a dovedit a fi chiar la jumatatea lacului. La ora 20 am inceput sa mergem spre baraj, crezand ca e aproape, dar dupa 2 ore de mers am constat ca suntem departe de baraj. Sleiti de puteri am pus corturile la marginea drumului, langa un izvor. Am facut focul, am mancat apoi am adormit rapid.
Ne-am trezit ceva mai odihniti si am inceput sa coboram pe baraj in speranta ca vom gasi o masina care sa ne duca jos. Ne-am intalnit cu o masina de lemne care cobora abia seara si am aflat ca mai sunt 14 km pana in Cerna-sat.
Am mers incet incet si dupa cateva ore am ajuns in sat. Am avut noroc sa gasim o basculanta care ne-a mai dus cativa km. Cand am coborat a inceput si mult anuntata ploaie.
Am gasit o masina care cara busteni si ne-a luat pana la Baile Herculane. Pe drum am avut destul timp sa admiram Valea Cernei intrucat masina mergea foarte incet.
Ne-am oprit la Sapte Izvoare Calde si am campat in "paradisul" gratarelor si al muzicii din masina. Strandul si izvoarele termale ne-au relaxat dupa o tura solicitanta dar frumoasa.
A doua zi am luat trenul spre casa din Herculane, am admirat Dunarea si Portile de fier.
super tura
RăspundețiȘtergerebravo Dragos!! Acu o sa il iei tu pe Octav la munte :)
RăspundețiȘtergereun traseu de neuitat
RăspundețiȘtergereSalut! Cam cat a durat urcarea de la statia de plecare a telescaunului pana la Cuntu? Mersi.
RăspundețiȘtergereSalutare,
ȘtergereNoi am pornit de la statia telescaunului la ora 7, pe o ceata deasa si multa umezeala. Am urmat o vreme drumul de masina dupa care am intrat pe o poteca prin padure. Nu retin exact timpul, undeva pe la ora 14-15 am ajuns la statia meteo Cuntu, dar nu ne-am grabit deloc, din contra, pentru ca aveam rucsaci grei cat pentru multe zile si oricum vremea nu era prietenoasa.
L-am gasit intamplator, citind inceputul de poveste despre Portugalia :D Weekendul asta trebuia sa merg si eu exact pe traseul asta, dar se anunta ploi si s-a renuntat... Dar il voi face odata!
RăspundețiȘtergere