Data: 13-14 iulie 2013
Traseu: Rupea, Homorod, Viscri, Saschiz, Sighisoara
Bisericile fortificate sasesti reprezinta monumente culturale importante din zona de sud a Transilvaniei. Se gasesc in perimetrul Brasov-Sibiu-Medias-Sighisoara. Au fost construite incepand cu secolul al XI de sasii veniti pentru a ocupa aceste tinuturi. Aproape in orice sat, satuc si orasel din aceasta zona exista o Biserica fortificata, ele avand dublu rol: atat lacas de cult, cat si fortificatie de aparare impotriva popoarelor barbare care invadau des aceste tinuturi. Zidurile de aparare groase si turnurile de observatie inalte ne dovedesc aceste lucruri.
Astazi ele reprezinta piese arhitectonice de o valoare nepretuita, unele dintre ele au fost renovate, altele sunt intr-o stare mai precara. Aici se mai tin slujbe o data la doua saptamani sau o data pe luna pentru cetatenii evanghelisi ramasi in zona. Sapte dintre ele fac parte din patrimoniul cultural UNESCO: Biertan, Câlnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri.
Demult aveam in plan sa vizitam satele cu Biserici fortificate, insa nu gasisem timpul necesar. Pentru ca zona este intinsa am impartit excursia in doua parti, prima este cea prezentata mai jos, iar urmatoarea va trebui planificata cand vom gasi vremea potrivita.
Am plecat sambata la 5:45 din Bucuresti cu trenul si am coborat in Rupea Gara, la 5 km distanta de Cetatea Rupea, impreuna cu ale nostre biciclete.
Traseul planificat este urmatorul:
In drumul nostru spre cetate am zarit in apropiere un turn inalt si am facut un ocol de vreo 10 minute pana acolo. Este Biserica fortificata din Homorod. Am gasit cheia la gospodaria cu nr 25, asa cum scria pe poarta.
O doamna foarte cumsecade a fost binevoitoare sa ne conduca inauntru si sa ne prezinte povestea. A fost construita in secolul al XIII-lea cu rol de Biserica si fortificata cu ziduri groase pentru a apara populatia in vremuri de cotropire. Cetatea nu a fost niciodata cucerita. In interior observam o orga mare frumos decorata. De aici se urca sus in turn pe niste scari de piatra, de unde am putut vedea tot Homorodul si tinuturile invecinate.
Am urcat si in Turnul Slaninii unde stateau atarnate cateva halci de slana. Aici fiecare locuitor avea un carlig unde isi pastra slanina pe timpul verii pentru ca in turn e mereu racoare. Duminica dupa slujba paznicul descuia turnul pentru ca oamenii sa isi taie cate o bucata de slana care sa le ajunga toata saptamana urmatoare. Am fi gustat si noi dar traditia zice ca fiecare familie trebuia sa taie doar din halca ei, iar cum noi nu depusesem nimic in turn rezulta ca nu aveam din ce sa mancam :)
I-am multumit doamnei pentru amabilitatea de a ne prezenta Biserica si am contribuit si noi la pastrarea acestui monument cu o suma modica. Ne-am luat ramas bun si am pedalat 5 km pana la Rupea. Cetatea se vedea sus pe un deal inalt pe care l-am luat la pedalat si l-am invins. Ne lasam bicicletele la intrare, platim 10 lei pentru bilet si intram.
Cetatea Rupea a fost recent renovata, fapt prezentat si de presa cu mare tam-tam. A fost construita in 1324 de sasii rasculati impotriva regelui Carol Robert al Ungariei. A avut rol de fortificatie si refugiu pentru locuitorii din imprejurimi.
Cetatea este mare, include turnuri de aparare si case. Fiecare casa este de fapt o camera mai mare. Totul este proaspat renovat, insa autenticul s-a pastrat. De sus din cetate se vede foarte frumos inspre Rupea si poti vedea de departe si cotropitorii in caz ca ei ar mai veni.
Am zabovit prin cetate pret de o ora dupa care am incalecat pe biciclete cu directia Viscri. Da Viscri, satucul devenit celebru si cunoscut in toata lumea dupa ce printul Charles al Marii Britanii si-a cumparat o casa aici pe care o viziteaza destul de des pentru ca ii place sa se recreeze in frumoasa Romanie.
Am evitat drumul european si am pedalat pe cel neasfaltat care trece prin localitatea Dacia, unde este o alta Biserica fortificata
Din Dacia se face dreapta si se merge peste campuri, pe un drum si anume cel din imaginea de mai sus. Am intalnit si turisti englezi care au vrut sa vada cu ochii lor de ce s-o fi indragostit printul lor de Romania.
Si am ajuns in Viscri.
Viscri este un sat tipic transilvaneam, cu casele la drum si porti inalte unite intre ele. Nu se deosebeste cu nimic de Cartisoara sau de satele din zona Ramet (Alba). Are aproximativ 1000 de locuitori, oameni simpli care se ocupa cu agricultura si cu cresterea animalelor, activitati ce le asigura traiul zilnic. Dar tocmai asta apreciaza strainii, le place sa vada tinuturi neatinse, "untouched" cum zicea printul Charles, unde oamenii traiesc in comuniune cu natura si stiu sa o protejeze; tinuturi pe care le-au avut si ei candva si pe care le-au pierdut in urma taierilor de paduri si a expoatatilor necontrolate. Deci mare atentie sa ne pretuim aceste bogatii pentru ca doar dupa ce le pierzi iti dai seama cat de valoroase erau.
Ne-am plimbat agale prin sat si am ajuns si la Biserica fortificata. Aflam ca este cea mai veche Biserica fortificata din zona si ca este inclusa in patrimoniul cultural UNESCO.
Biletul de intrare costa 4 lei. Am vizitat biserica si am urcat si in turn, dupa care am vizitat si fortificatia ce o inconjoara unde este un fel de muzeu cu obiecte vechi din gospodariile taranilor. Bineinteles ca nu puteam rata nici turnul slaninii unde era agatata o bucata veche de 8 ani dupa cum ne-a spus tanti de la intrare, dar care se conservase bine :))
Coboram inapoi in sat si ne mai plimbam putin. Intalnim turisti britanici veniti intr-un fel de tabara sau scoala de vara, care lucrau la renovarea unor case.
Luam ceva de mancare de la magazin si ne continual drumul spre Crit. Aici cetatea era in renovare si nu am putut vizita, dar tot nu ne-a parut rau, e bine ca se reface si ca o vom gasi in stare buna peste cativa ani. Am facut totusi o pauza sa mancam ce mai aveam prin desagi, adica un cozonac cumparat din Viscri si niste branza. Nu era mult dar era mai bine decat nimic :)
Si-am incalecat din nou spre destinatia finala a zilei. Nu m-am putut abtine si i-am dat pedala mai tare evadand din plutonul nostru de 5 cicloturisti. Mai opream din cand in cand sa admir peisajele si sa mai fac poze. Am trecut prin Mihai Viteazu si am ajuns la Saschiz, in fata Hanului Cetatii, locul de innoptare, o pensiune foarte bine amenajata, sub forma unei cetati
Sus pe deal se zareau zidurile cetatii, asa ca dupa ce ne-am cazat am plecat intr-o drumetie de seara si am ajuns la cetate in 30 de minute. Cetatea nu este amenajata si se afla intr-o stare avansata de degradare, dar pastreaza autenticul vremurilor trecute. Insa nu ar strica un proiect de conservare/restaurare. Am zabonit un sfert de ora dupa care am coborat. N-am mai nimerit noi potecile pe care venisem si ne-am ratacit nitel, dar pana la urma am gasit calea cea buna. La pensiune ne astepta o masa indestulata.
Incheiem ziua cu 52 de km pedalati si multe obiective bifate.
A doua zi de dimineata am vizitat Biserica fortificata din Saschiz si am urcat si in turnul ei.
Ne-am luat apoi ramas bun de la gazda noastra, va recomand Hanul Cetatii atunci cand ajungeti in Saschiz. Mai jos o poza din curtea hanului:
Ne-am urcat din nou in sa si am pedalat 21 de km pana in Sighisoara. Drumul este destul de circulat, dar se poate merge pe margine.
Ajung primul in Sighisoara si ma opresc direct la gara ca sa cumpar bilete de tren. Intre timp soseste si plutonul si urcam in cetate, mai avea mai bine de o ora de zabovit si cascat gura prin cetate asa ca am profitat. Lume multa, terase aglomerate, doar e perioada de concedii si Sighisoara merita vazuta straduta cu straduta pentru ca este o cetate in care inca se locuieste.
La ora 14, plus ceva intarziere, am luat trenul care ne-a adus inapoi acasa. A fost o excursie interesanta si va trebui sa planificam cat de curand o a doua iesire in zona pentru ca mai avem multe Cetati si Biserici fortificate sasesti de vazut: Agnita, Biertan, Valea Viilor, Bazna, Alma Vii etc. etc.
Deci va urma :)
Daca vreti sa primiti o notificare de fiecare data cand public ceva nou, introduceti adresa de email in casuta de mai jos:
Traseu: Rupea, Homorod, Viscri, Saschiz, Sighisoara
Bisericile fortificate sasesti reprezinta monumente culturale importante din zona de sud a Transilvaniei. Se gasesc in perimetrul Brasov-Sibiu-Medias-Sighisoara. Au fost construite incepand cu secolul al XI de sasii veniti pentru a ocupa aceste tinuturi. Aproape in orice sat, satuc si orasel din aceasta zona exista o Biserica fortificata, ele avand dublu rol: atat lacas de cult, cat si fortificatie de aparare impotriva popoarelor barbare care invadau des aceste tinuturi. Zidurile de aparare groase si turnurile de observatie inalte ne dovedesc aceste lucruri.
Astazi ele reprezinta piese arhitectonice de o valoare nepretuita, unele dintre ele au fost renovate, altele sunt intr-o stare mai precara. Aici se mai tin slujbe o data la doua saptamani sau o data pe luna pentru cetatenii evanghelisi ramasi in zona. Sapte dintre ele fac parte din patrimoniul cultural UNESCO: Biertan, Câlnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri.
Demult aveam in plan sa vizitam satele cu Biserici fortificate, insa nu gasisem timpul necesar. Pentru ca zona este intinsa am impartit excursia in doua parti, prima este cea prezentata mai jos, iar urmatoarea va trebui planificata cand vom gasi vremea potrivita.
Am plecat sambata la 5:45 din Bucuresti cu trenul si am coborat in Rupea Gara, la 5 km distanta de Cetatea Rupea, impreuna cu ale nostre biciclete.
Traseul planificat este urmatorul:
 |
| Drumul pana in Darjiu nu a mai fost parcurs, desi apare pe aceasta harta |
In drumul nostru spre cetate am zarit in apropiere un turn inalt si am facut un ocol de vreo 10 minute pana acolo. Este Biserica fortificata din Homorod. Am gasit cheia la gospodaria cu nr 25, asa cum scria pe poarta.
O doamna foarte cumsecade a fost binevoitoare sa ne conduca inauntru si sa ne prezinte povestea. A fost construita in secolul al XIII-lea cu rol de Biserica si fortificata cu ziduri groase pentru a apara populatia in vremuri de cotropire. Cetatea nu a fost niciodata cucerita. In interior observam o orga mare frumos decorata. De aici se urca sus in turn pe niste scari de piatra, de unde am putut vedea tot Homorodul si tinuturile invecinate.
Am urcat si in Turnul Slaninii unde stateau atarnate cateva halci de slana. Aici fiecare locuitor avea un carlig unde isi pastra slanina pe timpul verii pentru ca in turn e mereu racoare. Duminica dupa slujba paznicul descuia turnul pentru ca oamenii sa isi taie cate o bucata de slana care sa le ajunga toata saptamana urmatoare. Am fi gustat si noi dar traditia zice ca fiecare familie trebuia sa taie doar din halca ei, iar cum noi nu depusesem nimic in turn rezulta ca nu aveam din ce sa mancam :)
I-am multumit doamnei pentru amabilitatea de a ne prezenta Biserica si am contribuit si noi la pastrarea acestui monument cu o suma modica. Ne-am luat ramas bun si am pedalat 5 km pana la Rupea. Cetatea se vedea sus pe un deal inalt pe care l-am luat la pedalat si l-am invins. Ne lasam bicicletele la intrare, platim 10 lei pentru bilet si intram.
Cetatea Rupea a fost recent renovata, fapt prezentat si de presa cu mare tam-tam. A fost construita in 1324 de sasii rasculati impotriva regelui Carol Robert al Ungariei. A avut rol de fortificatie si refugiu pentru locuitorii din imprejurimi.
Cetatea este mare, include turnuri de aparare si case. Fiecare casa este de fapt o camera mai mare. Totul este proaspat renovat, insa autenticul s-a pastrat. De sus din cetate se vede foarte frumos inspre Rupea si poti vedea de departe si cotropitorii in caz ca ei ar mai veni.
Am zabovit prin cetate pret de o ora dupa care am incalecat pe biciclete cu directia Viscri. Da Viscri, satucul devenit celebru si cunoscut in toata lumea dupa ce printul Charles al Marii Britanii si-a cumparat o casa aici pe care o viziteaza destul de des pentru ca ii place sa se recreeze in frumoasa Romanie.
Am evitat drumul european si am pedalat pe cel neasfaltat care trece prin localitatea Dacia, unde este o alta Biserica fortificata
Din Dacia se face dreapta si se merge peste campuri, pe un drum si anume cel din imaginea de mai sus. Am intalnit si turisti englezi care au vrut sa vada cu ochii lor de ce s-o fi indragostit printul lor de Romania.
Si am ajuns in Viscri.
Viscri este un sat tipic transilvaneam, cu casele la drum si porti inalte unite intre ele. Nu se deosebeste cu nimic de Cartisoara sau de satele din zona Ramet (Alba). Are aproximativ 1000 de locuitori, oameni simpli care se ocupa cu agricultura si cu cresterea animalelor, activitati ce le asigura traiul zilnic. Dar tocmai asta apreciaza strainii, le place sa vada tinuturi neatinse, "untouched" cum zicea printul Charles, unde oamenii traiesc in comuniune cu natura si stiu sa o protejeze; tinuturi pe care le-au avut si ei candva si pe care le-au pierdut in urma taierilor de paduri si a expoatatilor necontrolate. Deci mare atentie sa ne pretuim aceste bogatii pentru ca doar dupa ce le pierzi iti dai seama cat de valoroase erau.
Ne-am plimbat agale prin sat si am ajuns si la Biserica fortificata. Aflam ca este cea mai veche Biserica fortificata din zona si ca este inclusa in patrimoniul cultural UNESCO.
Biletul de intrare costa 4 lei. Am vizitat biserica si am urcat si in turn, dupa care am vizitat si fortificatia ce o inconjoara unde este un fel de muzeu cu obiecte vechi din gospodariile taranilor. Bineinteles ca nu puteam rata nici turnul slaninii unde era agatata o bucata veche de 8 ani dupa cum ne-a spus tanti de la intrare, dar care se conservase bine :))
Coboram inapoi in sat si ne mai plimbam putin. Intalnim turisti britanici veniti intr-un fel de tabara sau scoala de vara, care lucrau la renovarea unor case.
Luam ceva de mancare de la magazin si ne continual drumul spre Crit. Aici cetatea era in renovare si nu am putut vizita, dar tot nu ne-a parut rau, e bine ca se reface si ca o vom gasi in stare buna peste cativa ani. Am facut totusi o pauza sa mancam ce mai aveam prin desagi, adica un cozonac cumparat din Viscri si niste branza. Nu era mult dar era mai bine decat nimic :)
Si-am incalecat din nou spre destinatia finala a zilei. Nu m-am putut abtine si i-am dat pedala mai tare evadand din plutonul nostru de 5 cicloturisti. Mai opream din cand in cand sa admir peisajele si sa mai fac poze. Am trecut prin Mihai Viteazu si am ajuns la Saschiz, in fata Hanului Cetatii, locul de innoptare, o pensiune foarte bine amenajata, sub forma unei cetati
Incheiem ziua cu 52 de km pedalati si multe obiective bifate.
A doua zi de dimineata am vizitat Biserica fortificata din Saschiz si am urcat si in turnul ei.
Ne-am luat apoi ramas bun de la gazda noastra, va recomand Hanul Cetatii atunci cand ajungeti in Saschiz. Mai jos o poza din curtea hanului:
Ne-am urcat din nou in sa si am pedalat 21 de km pana in Sighisoara. Drumul este destul de circulat, dar se poate merge pe margine.
Ajung primul in Sighisoara si ma opresc direct la gara ca sa cumpar bilete de tren. Intre timp soseste si plutonul si urcam in cetate, mai avea mai bine de o ora de zabovit si cascat gura prin cetate asa ca am profitat. Lume multa, terase aglomerate, doar e perioada de concedii si Sighisoara merita vazuta straduta cu straduta pentru ca este o cetate in care inca se locuieste.
La ora 14, plus ceva intarziere, am luat trenul care ne-a adus inapoi acasa. A fost o excursie interesanta si va trebui sa planificam cat de curand o a doua iesire in zona pentru ca mai avem multe Cetati si Biserici fortificate sasesti de vazut: Agnita, Biertan, Valea Viilor, Bazna, Alma Vii etc. etc.
Deci va urma :)
Daca vreti sa primiti o notificare de fiecare data cand public ceva nou, introduceti adresa de email in casuta de mai jos:
Mi se pare fascinanta locatia, nu sunt eu pentru foarte multe biserici, insa sunt de parere ca parca nu ar fi romanesti acestea sa poate mai insel.
RăspundețiȘtergereMi se pare interesanta aceea cetate , banuiesc ca este construita dupa anul 1500 incoace, sper sa nuq ma insel.