Daca e 22 aprilie e un motiv bun de sarbatoare. Si cum ar fi fost mai frumos decat band 28 de beri alergand 28 de km. Daca e 22 aprilie pe langa Ziua Pamantului este si ziua mea, iar cel mai bun cadou a fost sa alerg
un ultra-semimaraton cum ar zice Octav :))
Facem trei ture, intre timp soarele se plictiseste si pleaca spre apus. Mai erau vreo 11 km de alergat cand ma gandesc ca nu ar strica sa schimb putin peisajul. Bat cuba cu Octy multumindu-i pentru cadouri (magneziu, baton si ... surpriza de mai jos), dar mai ales pentru spirit si ies din parc continuand pe strazi cu directia casa. Ultimii km ii fac incetisor, deplangand golirea rezervoarelor de carbohidrati care de fapt nici nu fusesera in vreun moment pline pe ziua de azi; am iesit la un 28 km easy-run de parca eram la 8. Sunt tentat sa cumpar un pepsi insa mirosul de shaorma e prea puternic pentru a ma opri acolo...si in plus se pusese verde la semafor, timpul nu mai avea rabdare. Mai primesc un telefon pe ultimii trei km, caruia ii raspund cu placere, in timp ce ajung la bloc unde imi dau seama ca mai am nevoie de 1 km...ah de eram mai tanar cu un an m-as fi multumit si cu 27... si iau la rand cele cateva alei din preajma oprindu-ma la piuitul izbavitor al ceasului care pune punct distractiei.
Cozonac-loadingul de Paste a
venit la fix, ca sa nu mai pun la socoteala si celelalte bucate alese. Asa ca la ceas de seara am ajuns in Herastrau impreuna cu Octy, gata sa imi fie pacer si sa imi puna pauza la garmin in caz de ceva. Am pornit
in alergare usoara in jurul lacului alaturi de zeci de alergatori ce iesisera sa inghita
niste km. Ne salutam pe fuga si ne vedem de ritmul nostru. Dupa o tura
apare si Cristi, calare pe bicicleta si ne insoteste pe urmatorii km. Sunt intrerupt din cand in cand de diverse telefoane, prieteni care aduc urari de bine alaturi de multi km si succese maxime la antrenamente, curse, din astea, incurajari care ma
fac sa ma cred mai bun decat sunt. Multumesc!, dar mai am ceva pana sa il ajung pe Kipsang, iar batranul Haile e deja departe.
Facem trei ture, intre timp soarele se plictiseste si pleaca spre apus. Mai erau vreo 11 km de alergat cand ma gandesc ca nu ar strica sa schimb putin peisajul. Bat cuba cu Octy multumindu-i pentru cadouri (magneziu, baton si ... surpriza de mai jos), dar mai ales pentru spirit si ies din parc continuand pe strazi cu directia casa. Ultimii km ii fac incetisor, deplangand golirea rezervoarelor de carbohidrati care de fapt nici nu fusesera in vreun moment pline pe ziua de azi; am iesit la un 28 km easy-run de parca eram la 8. Sunt tentat sa cumpar un pepsi insa mirosul de shaorma e prea puternic pentru a ma opri acolo...si in plus se pusese verde la semafor, timpul nu mai avea rabdare. Mai primesc un telefon pe ultimii trei km, caruia ii raspund cu placere, in timp ce ajung la bloc unde imi dau seama ca mai am nevoie de 1 km...ah de eram mai tanar cu un an m-as fi multumit si cu 27... si iau la rand cele cateva alei din preajma oprindu-ma la piuitul izbavitor al ceasului care pune punct distractiei.
28 de km, 28 de ani, happy happy, joy joy. Si nu uitati:
photo credit: www.mcrfb.com
La multi ani! Deci in fiecare an va fi mai mare distractia...
RăspundețiȘtergereLa Mulţi km/Ani! Aşa tinerel eşti :)? Păi este loc numai de mai bine de acum înainte. Mult succes în continuare!
RăspundețiȘtergereMultumesc, toate bune si voua :)
RăspundețiȘtergere