Daca e luna mai inevitabil avem Petrom Bucharest International Halfmarathon, adica Semimaratonul International Bucuresti. Aflat la a treia editie evenimentul este din ce in ce mai atragator, nunarul participantilor fiind in crestere la toate probele: semimaraton, semimaraton stafeta, 10km si cursa populara. De toate pentru toti si una din putinele ocazii cand alergatorii invadeaza centrul capitalei bucurandu-se de miscare si dand un exemplu sanatos celor care vor sa se apuce de sport. Desi traseul e mereu acelasi imi propun sa bifez in fiecare an aici pentru ca vreau ca evenimentul sa creasca si sa atraga cat mai multi oameni. Oricine poate alerga cativa km.
M-am aliniat la start alaturi de Dacii Sprinteni Buri, Octav si Victor si la 8:30 am inceput sa alergam. Vreme ideala, atmosfera vesela, multa lume atat in cursa cat si pe margine. Depasim pana la Piata Unirii si ajungem din urma pacer-ii (adica iepurii) de 2 ore. Stam in "coada" lor vreo doi km dupa care pornim in urmarirea lui Octav care la primul sau seminaraton individual (Gerar a fost pe echipe) are picioare sprintene si nu sta deloc pe ganduri. Trecem de Piata Muncii, intoarcem la Diham si ocolim stadionul National Arena. Partea frumoasa in aceasta zona este ca te petreci cu alergatorii care nu au intors inca.
 |
| Foto: Adrian Mila |
Victor deja iesea din stadion cand eu intram si fara sa imi dau seama il scap din ochi si pe Octav, nestiind daca a ramas in urma sau a zbughit-o inainte. Ajung din nou la Piata Muncii si oprindu-ma pentru niste apa (trebuie sa invat sa beau din alergare!) il vad si pe Buri cum ia avans; du-te tata ca eu azi oricum nu am obiectiv, PB-ul sa mai astepte.
Asadar ramas singur ma bucur de atmosfera creata de spectatori in zona Pietei Unirii, batand palma cu copii si facand giumbuslucuri pentru fotografi.
 |
| Foto Andreea |
Intorc la Piata Constitutiei, mai prind o poza de la Andreea, fotograful nostru de la Ro Club Maraton si ma indrept grabit spre Hanul lui Manuc nu inainte de a o saluta pe Rodica si de a profita pentru inca o poza. Ritmul e destul de constant, iepurii sunt la vreun minut in spatele meu si intru pe Calea Victoriei. O mica urcare si o mare de oameni, alergatorii de la stafeta care asteptau pregatiti sa le vina coechipierii. Ma ajunge din urma Lilian, iar pana sa intorc la Odeon il vad pe Octav care intorsese de ceva vreme, dat si pe Buri. Intorc si eu, ies de pe Calea Victoriei sub lumina blitzului lui Radu Cristi, ultrafotograful nostru, si intru pe cheiul Dambovitei.
 |
| Foto: Radu Cristi |
Se cam incalzise si urma cea mai plictisitoare portiune a traseului. Cea mai plictisitoare anii trecuti pentru ca acum o formatie muzicala plasata in fata Parcului Izvor bate de zor la tobe si anima atmosfera pe o raza de 1 km de jur imprejur. Caut umbra si trag de mine sa nu scad ritmul, mai sunt vreo 3 km. Il prind din urma pe Buri, incerc sa il iau dupa mine dar isi cam terminase benzina. Ma agat de cineva din fata si ducem cap la cap pana la final.
Intorc la Eroilor, ajung la Parcul Izvor si fac dreapta catre finish. Iepurii nu au cum sa ma mai prinda asa ca scot tricolorul de la mana si il flutur pana la final. 1h 58min fara sa fortez deloc, o cursa placuta de care m-am bucurat km cu km. Primim medaliile si ne ducem la finish pt a-i incuraja pe toti participantii care veneau, fiecare merita un final de care sa isi aminteasca.
 |
| Dacii Sprinteni TEAM |
Apoi ne ducem catre standul Ro Club Maraton pentru a ciocni un pahar de sampanie in cinstea celor 6 ani impliniti si a face poza de grup. La multi ani Ro Club Maraton!
 |
| foto: Daniela Militaru |
Da a fost o cursa frumoasa..
RăspundețiȘtergereSi recuperarea in Centrul Vechi si mai frumoasa mai ales pt Buri...
Victor