Dupa multi (foarte multi) ani in care am urmarit sute de meciuri de fotbal, de pe stadion sau din fata televizorului, incet-incet 'pasiunea' a scazut pana aproape de zero, direct proportional cu scandalurile si lipsa de respect care a inceput sa umbreasca latura sportiva a fenomenului. Eu ma uitam la fotbal pentru spectacolul sportiv de pe teren, pentru ca jocul in sine e frumos daca e jucat cu pasiune, pentru ca suporterii incing atmosfera in tribuna. Jocul imi place si acum, nu de putine ori ma opresc din alergare pentru a urmari cateva schimburi de pase facute de ‘niste amatori’ pe terenul sintetic din parc, ei inca sa mai bucura de fotbal si il joaca cu placere.
Mai jos sunt cateva dintre cauzele care m-au indepartat de fotbalul modern si pentru care alte sporturi, fie ele si de amatori, sunt mult mai interesante:
- ei simuleaza o accidentare ca sa traga de timp sau pentru a provoca eliminarea unui adversar, noi amatorii strangem din dinti sa alergam la o cursa la care nu castigam nimic, aparent nimic. Ciclistii cad si se ridica juluti ca sa continue cursa, Contador a cazut, s-a ridicat si a pedalat cu fractura la tibie....si atunci cum sa ma mai uit la fotbal?
- ei castiga milioane de euro ca sa faca spectacol pentru oamenii care au platit un bilet, nu sa joace teatru ieftin... noi ne antrenam dupa programul de lucru de 8 ore, batem mii de km in timpul liber pentru ca ne place sa alergam sau sa pedalam impreuna, pentru ca iubim sportul asta de amatori si ne bucuram pentru un loc 46 in clasamentul unei curse de pe un munte superb.
- eu muream de ciuda cand aveam o durere usoara la genunchi si imi faceam griji ca nu voi putea participa la o cursa peste doua saptamani, unii dintre noi vin sa dea 4 ture de Romniceanu dupa o operatie suferita in aceeasi zi sau alearga cu mana in ghips... ei se dau loviti ca nu le convine tactica antrenorului.
- ei refuza o convocare la echipa nationala a Romaniei... noi purtam tricouri tricolore la toare maratoanele alergate in strainatate si ridicam deasupra capului steagul Romaniei cand trecem linia de sosire. Suntem mandri ca suntem romani indiferent de ce ar zice unii sau altii.
- ei intarzie la antrenamentul de dimineata pentru ca nu s-au trezit... noi punem ceasul sa sune la 5 dimineata in weekend pentru a face o alergare lunga pe racoare. Ei isi pierd noptile in club cu o seara inainte de meci... noi ne culcam la ora 22 pentru ca ne-am dat seama ca altfel corpul nu va fi in cea mai buna forma la maratonul de maine dimineata.
- ei se lovesc, se scuipa si isi scot ochii pe teren, noi ne oprim oricand din cursa daca un coleg cade sau sta incruntat pe marginea drumului.
- ei (unii) nu simt bucuria sportului, noi ne bucuram in fiecare zi :)
Mai jos sunt cateva dintre cauzele care m-au indepartat de fotbalul modern si pentru care alte sporturi, fie ele si de amatori, sunt mult mai interesante:
- ei simuleaza o accidentare ca sa traga de timp sau pentru a provoca eliminarea unui adversar, noi amatorii strangem din dinti sa alergam la o cursa la care nu castigam nimic, aparent nimic. Ciclistii cad si se ridica juluti ca sa continue cursa, Contador a cazut, s-a ridicat si a pedalat cu fractura la tibie....si atunci cum sa ma mai uit la fotbal?
- ei castiga milioane de euro ca sa faca spectacol pentru oamenii care au platit un bilet, nu sa joace teatru ieftin... noi ne antrenam dupa programul de lucru de 8 ore, batem mii de km in timpul liber pentru ca ne place sa alergam sau sa pedalam impreuna, pentru ca iubim sportul asta de amatori si ne bucuram pentru un loc 46 in clasamentul unei curse de pe un munte superb.
- eu muream de ciuda cand aveam o durere usoara la genunchi si imi faceam griji ca nu voi putea participa la o cursa peste doua saptamani, unii dintre noi vin sa dea 4 ture de Romniceanu dupa o operatie suferita in aceeasi zi sau alearga cu mana in ghips... ei se dau loviti ca nu le convine tactica antrenorului.
- ei refuza o convocare la echipa nationala a Romaniei... noi purtam tricouri tricolore la toare maratoanele alergate in strainatate si ridicam deasupra capului steagul Romaniei cand trecem linia de sosire. Suntem mandri ca suntem romani indiferent de ce ar zice unii sau altii.
- ei intarzie la antrenamentul de dimineata pentru ca nu s-au trezit... noi punem ceasul sa sune la 5 dimineata in weekend pentru a face o alergare lunga pe racoare. Ei isi pierd noptile in club cu o seara inainte de meci... noi ne culcam la ora 22 pentru ca ne-am dat seama ca altfel corpul nu va fi in cea mai buna forma la maratonul de maine dimineata.
- ei se lovesc, se scuipa si isi scot ochii pe teren, noi ne oprim oricand din cursa daca un coleg cade sau sta incruntat pe marginea drumului.
- ei (unii) nu simt bucuria sportului, noi ne bucuram in fiecare zi :)
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu.