Nu stiti cine e Philippides? Daca cititi acest blog cu siguranta ca ati alergat pana acum un maraton ori stiti ce inseamna acest cuvant foarte folosit in zilele noastre in diverse contexte mai mult sau mai putin legate de definitia corecta. Pe scurt, domnul amintit in titlu este cel care acum 2500 de ani a parcurs distanta de 40 de km dintre Marathon (o localitate greceasca) si Atena pentru a anunta victoria grecilor in fata persanilor. Din pacate aceasta a fost si ultima lui "cursa", oboseala acumulata doborandu-l definitiv, deh atunci nu existau adidasi speciali pentru pronatia sa, nici geluri, nici batoane sau alte porcarii moderne. Probabil impresionati de efortul bietului soldat oamenii creat o proba sportiva de alergare pe distanta de 40 de km care a primit inspiratul nume de "Marathon". Si daca distanta aceasta n-ar fi fost suficienta pentru un om normal, Regina Alexandra a Marii Britanii a mai adaugat in anul 1908 inca 2,195 km atunci cand a dorit ca startul maratonului din Londra sa se dea de sub balconul castelului si cursa sa se termine in fata lojei regale de pe stadion.
Eh, dupa mai multe maratoane alergate, nici nu stiu cate, mi-am dorit sa ajung si la Atena, la Mecca alergarii, locul de unde a inceput toata nebunia. Am amanat un an, doi, trei, uite ca al patrulea a fost cu noroc. Intamplarea facea ca intr-o dupa-amiaza ne uitam noi asa pe net si zbang!, oferta la Ryanair, 50 eur, 2 persoane, dus-intors, asa ceva nu se rateaza. Intru repede pe site-ul concursului si observ cu placuta surprindere ca grecii au devenit mai prietenosi si au renuntat la taxa de 100 de EUR, introducand pachete de 30, 45 sau 90 de galbeni, in functie de ce iti doresti. Book-uim totul, hopa si pe myAsics si gata am plan sportiv pentru aceasta toamna care se va impotrivi lenei de la final de sezon.
Timpul a trecut, planul l-am facut cam 70% si se apropia cursa. Erau ceva romani anuntati, vreo 82 printre care si multi cunoscuti, va fi ca acasa. Din motive de renuntare la produse care contin zahar (citeste aici ce si cum) am inceput sa iau la rand rafturile magazinelor si sa intreb colegii de breasla, cautam doze de energie care sa nu contina praful magic, dar care sa ma tina alimentat pe parcursul maratonului, ca parca nu imi doream sa ma tarasc zeci de km ca un zombie in cautare de zahar. Si am gasit, la Mega Image sunt niste batoane dulci si bune care nu contin zahar, mai exista si smochine, si curmale. Eh, hai bine, am bagat si 3 geluri, ca sa fiu eu sigur ca am benzina in picioare.
Ajungem vineri dupa-amiaza in capitala Greciei si ne obosim putin picioarele prin oras. Sambata mergem la Sport Expo dupa kituri, ne rupem picioarele pe niste campuri, pierdem cu rost vreo 3-4 ore, dar gasim smochine proaspete de la mama lor cu care ne mentinem nivelul de energie incercand si un carboloading in acelasi timp, mai niste tricouri, mai probam niste adidasi, bagam si niste paste (adica eu :)) si o intindem ca in apropiere era portul Pireu si stia Irina niste mancaruri bune care meritau incercate. Grecii ne agata la fiecare colt de taverna, toti te intreaba de unde esti si cand le spui iti adreseaza cateva cuvinte in limba lui Eminescu, ori iti zic ca bucatarul lor e roman, ori ca sotia proprietarului e de la Bacau. Grecu-i frate cu romanul, clar! Il alegem pe cel cu bucatar roman ca ne promisese si niste vin, asa ca ne incarcam bine depozitele de glicogen cu tot felul de branzeturi si fructe de mare. Spre seara o luam catre casa minunandu-ne de cate pante sunt in Atena, vazusem in zare si dealurile ce inconjoara orasul si deja imi faceam griji ca ziua ce urmeaza nu va fi tocmai usoara.
Ma duc in zona de start, timpul cu care ma inscrisesem ma plaseaza in sectorul C, cam in fata pentru forma mea actuala, plus ca vor fi multe dealuri, de la km 17 la 32 sunt numai pante, dar asta e, mi-am asumat ca voi fi depasit de multe persoane ceea ce nu prea face bine moralului, ai impresia ca te misti in reluare. Ma intalnesc cu Erick Buculei, facem un selfie si la 9:02 luam startul. Imi resimteam putin muschii, o fi de la ziua de ieri, o fi de la Nurofenul ala care de obicei da stari de somnolenta?! Nu stiu, cert e ca nu eram cel mai fresh. Din fericire era soare si senin, oamenii iesisera la marginea drumului si ofereau crengute de maslin alergatorilor, hai sa ma bucur de cursa. Cum la inceput traseul era plat i-am dat intr-un ritm constant si oarecum sustinut, am alergat 17 km alaturi de Erick, intersectandu-ne din cand in cand si cu alti romani cu care mai schimbam cate o vorba.
Organizarea a fost impecabila, din 2,5 in 2,5 km erau puncte de apa si isotonic, iar din 5 in 5 erau si banane, ciocolata si alte bunataturi. Eu aveam o centura cu batoane cu smochine, 2 geluri si un activator, eram pregatit pentru lupta. Pe la km 7 Erick imi spune ca am intrat in ultimii 35 de km, hai ca mai e putin :)) Primii 15 km se scurg usor, tot facand slalom printre alergatori, am alergat in pluton toata cursa. Traseul este practic o sosea cu 4 benzi, noi ocupand 2 dintre ele. La inceput as fi zis ca va fi plictisitor insa nici vorba, am trecut prin multe localitati, iar localnicii stiam ca maratonul s-a nascut la ei in gradina asa ca il tratau ca pe un mare eveniment, bucurandu-se de sarbatoare. Bat palma cu copii, iau apa la fiecare trecere, era la sticle ceea ce e bine, din pahar cu greu beau din alergare.
Dupa km 18 incepe greul, drumul se inclina, nu foarte mult, dar pe distante intinse. Cum nici nu trecusem de jumatatea cursei ma gandesc ca ar fi intelept sa imi dozez resursele cu cap asa ca nu ma avant foarte tare la deal. Sunt depasit de multi alergatori in timp ce si eu ii depasesc pe altii. Erick ia putin avans si dupa vreo 5 km il pierd din raza vizuala. Pe la km 25 eram cam rupt, oare e de la lipsa de zahar? Hmmm, luasem deja 2 geluri si mancasem un baton. Incetinesc pe urcari, ba mai si merg pentru perioade de 10-20 de secunde, ajuta la relaxarea muschilor. La km 30 decid sa apelez la potiunea magica, iau activatorul! De obicei il pastram pentru finalul cursei, dar daca eu incep sa ma tai de acum de ce sa mai astept? In 5 minute in revin, shot-ul acela de cofeina chiar are efect, oare daca imi iau mai mult de unul intr-o cursa imi va bubui inima? Mai bine nu :)
Dupa km 30 pantele se domolesc si pe portiuni lungi este chiar coborare. Intram in oras, traversam pasaje subterane, vremea e calda si pofta de alergare mi s-a reactivat. Ultimii 10 km i-am alergat aproape fara oprire. Ceasul meu era cu 300 de m mai inainte de indicatoarele care ne aratau distanta parcursa, adica daca mie acum imi arata km 35, indicatorul venea dupa 300 de metri. Asa m-am tot motivat sa nu ma opresc, imi ziceam hai sa mai alerg pana la km 37, ceasul piuia, moment in care imi ziceam ca mai bine ma duc pana la indicatorul cu 37 ca de fapt aceea e distanta reala, dar acolo nu ma opream, imi ziceam sa alerg totusi pana la 38 ca sa am pe ceas inca un km fara oprire si tot asa.
Am ajuns la km 40, uraaaaa, am terminat! Ah, nu, stai ca nu mai sunt 40 de km ca acum 2500 de ani, traiasca Regina Angliei. Ultimii 2 km sunt in coborare si accelerez putin, ajung pe stadion si ma tot uit in tribune dupa Irina. Atmosfera este foarte frumoasa, acest stadion este si el foarte vechi, cam de o varsta cu maratonul. Finish-ul unui maraton este intotdeauna placut, chiar daca muschii mai dor, te bucuri ca ai mai dus o cursa la final. Ceasul arata 4:08:54, locul 4325/13779 la general si 28/82 la romani, nu e chiar rau, oricum stiam ca nu va fi personal best la cate pante sunt, dar inainte de start sperasem la un timp de sub 4 ore. Ma intalnesc cu Irina care filmase finalul glorios :)) si in cautarea medaliei mai parcurgem cateva sute de metri, asa ne-au facut grecii sa eliberam zona de finish ca sa nu se creeze aglomeratie. Cam asta a fost, am alergat si maratonul aceasta autentic :)) Au mai urmat cateva zile de vacanta cu zeci de km adunati la bord ce au ajutat la combaterea febrei musculare si cu multe bunatati culinare care au compensat deficitul de kcal adus de maraton.
Daca va place ce cititi pe aici nu uitati sa dati like paginii de Facebook pentru a afla noutati sau introduceti adresa de email in casuta de mai jos pentru a va abona la newsletter.
Eh, dupa mai multe maratoane alergate, nici nu stiu cate, mi-am dorit sa ajung si la Atena, la Mecca alergarii, locul de unde a inceput toata nebunia. Am amanat un an, doi, trei, uite ca al patrulea a fost cu noroc. Intamplarea facea ca intr-o dupa-amiaza ne uitam noi asa pe net si zbang!, oferta la Ryanair, 50 eur, 2 persoane, dus-intors, asa ceva nu se rateaza. Intru repede pe site-ul concursului si observ cu placuta surprindere ca grecii au devenit mai prietenosi si au renuntat la taxa de 100 de EUR, introducand pachete de 30, 45 sau 90 de galbeni, in functie de ce iti doresti. Book-uim totul, hopa si pe myAsics si gata am plan sportiv pentru aceasta toamna care se va impotrivi lenei de la final de sezon.
Timpul a trecut, planul l-am facut cam 70% si se apropia cursa. Erau ceva romani anuntati, vreo 82 printre care si multi cunoscuti, va fi ca acasa. Din motive de renuntare la produse care contin zahar (citeste aici ce si cum) am inceput sa iau la rand rafturile magazinelor si sa intreb colegii de breasla, cautam doze de energie care sa nu contina praful magic, dar care sa ma tina alimentat pe parcursul maratonului, ca parca nu imi doream sa ma tarasc zeci de km ca un zombie in cautare de zahar. Si am gasit, la Mega Image sunt niste batoane dulci si bune care nu contin zahar, mai exista si smochine, si curmale. Eh, hai bine, am bagat si 3 geluri, ca sa fiu eu sigur ca am benzina in picioare.
Ajungem vineri dupa-amiaza in capitala Greciei si ne obosim putin picioarele prin oras. Sambata mergem la Sport Expo dupa kituri, ne rupem picioarele pe niste campuri, pierdem cu rost vreo 3-4 ore, dar gasim smochine proaspete de la mama lor cu care ne mentinem nivelul de energie incercand si un carboloading in acelasi timp, mai niste tricouri, mai probam niste adidasi, bagam si niste paste (adica eu :)) si o intindem ca in apropiere era portul Pireu si stia Irina niste mancaruri bune care meritau incercate. Grecii ne agata la fiecare colt de taverna, toti te intreaba de unde esti si cand le spui iti adreseaza cateva cuvinte in limba lui Eminescu, ori iti zic ca bucatarul lor e roman, ori ca sotia proprietarului e de la Bacau. Grecu-i frate cu romanul, clar! Il alegem pe cel cu bucatar roman ca ne promisese si niste vin, asa ca ne incarcam bine depozitele de glicogen cu tot felul de branzeturi si fructe de mare. Spre seara o luam catre casa minunandu-ne de cate pante sunt in Atena, vazusem in zare si dealurile ce inconjoara orasul si deja imi faceam griji ca ziua ce urmeaza nu va fi tocmai usoara.
3..2..1..START
Duminica dimineata ceasul suna la ora 5. Eu eram treaz de vreo 2 ore, tot foindu-ma de pe o parte pe alta chinuit de o durere de cap ce nu imi dadea deloc pace. O fi de la vinul ala, o fi de la vant, habar n-am, cert e ca nu imi dadea deloc pace si imi dadea batai de cap, la propriu, asupra cursei. Medicamente nu aveam, am luat google maps-ul la cautari si am bifat toate farmaciile din zona, dar i-am si scris Pinguinului Bogdan care m-a salvat cu un Nurofen. Bat palma cu Irina si parasesc camera calduta indreptandu-ma catre unul din punctele de unde autocarele ne vor prelua pentru a ne duce catre locul de start, localitatea Marathon. Farmaciile din drumul meu erau inchise, n-am avut noroc de vreuna non-stop. Autocarele plecau la foc automat pline cu alergatori, vin si Bogdan cu Corina intinzandu-mi pilulele magice, iau doua bucati si am uitat de durerea de cap. Ne urcam in autocar si vreme de vreo ora ne minunam de multitudinea de pante pe care va trebui sa le alergam. Am ajuns, ne dezechipam, lasam bagajele la camioanele DHL care le vor duce la finish, salut mai multi amici romani pe care i-am recunoscut usor dupa tricourile in culorile steagului national.
Ma duc in zona de start, timpul cu care ma inscrisesem ma plaseaza in sectorul C, cam in fata pentru forma mea actuala, plus ca vor fi multe dealuri, de la km 17 la 32 sunt numai pante, dar asta e, mi-am asumat ca voi fi depasit de multe persoane ceea ce nu prea face bine moralului, ai impresia ca te misti in reluare. Ma intalnesc cu Erick Buculei, facem un selfie si la 9:02 luam startul. Imi resimteam putin muschii, o fi de la ziua de ieri, o fi de la Nurofenul ala care de obicei da stari de somnolenta?! Nu stiu, cert e ca nu eram cel mai fresh. Din fericire era soare si senin, oamenii iesisera la marginea drumului si ofereau crengute de maslin alergatorilor, hai sa ma bucur de cursa. Cum la inceput traseul era plat i-am dat intr-un ritm constant si oarecum sustinut, am alergat 17 km alaturi de Erick, intersectandu-ne din cand in cand si cu alti romani cu care mai schimbam cate o vorba.
Organizarea a fost impecabila, din 2,5 in 2,5 km erau puncte de apa si isotonic, iar din 5 in 5 erau si banane, ciocolata si alte bunataturi. Eu aveam o centura cu batoane cu smochine, 2 geluri si un activator, eram pregatit pentru lupta. Pe la km 7 Erick imi spune ca am intrat in ultimii 35 de km, hai ca mai e putin :)) Primii 15 km se scurg usor, tot facand slalom printre alergatori, am alergat in pluton toata cursa. Traseul este practic o sosea cu 4 benzi, noi ocupand 2 dintre ele. La inceput as fi zis ca va fi plictisitor insa nici vorba, am trecut prin multe localitati, iar localnicii stiam ca maratonul s-a nascut la ei in gradina asa ca il tratau ca pe un mare eveniment, bucurandu-se de sarbatoare. Bat palma cu copii, iau apa la fiecare trecere, era la sticle ceea ce e bine, din pahar cu greu beau din alergare.
Dupa km 18 incepe greul, drumul se inclina, nu foarte mult, dar pe distante intinse. Cum nici nu trecusem de jumatatea cursei ma gandesc ca ar fi intelept sa imi dozez resursele cu cap asa ca nu ma avant foarte tare la deal. Sunt depasit de multi alergatori in timp ce si eu ii depasesc pe altii. Erick ia putin avans si dupa vreo 5 km il pierd din raza vizuala. Pe la km 25 eram cam rupt, oare e de la lipsa de zahar? Hmmm, luasem deja 2 geluri si mancasem un baton. Incetinesc pe urcari, ba mai si merg pentru perioade de 10-20 de secunde, ajuta la relaxarea muschilor. La km 30 decid sa apelez la potiunea magica, iau activatorul! De obicei il pastram pentru finalul cursei, dar daca eu incep sa ma tai de acum de ce sa mai astept? In 5 minute in revin, shot-ul acela de cofeina chiar are efect, oare daca imi iau mai mult de unul intr-o cursa imi va bubui inima? Mai bine nu :)
Dupa km 30 pantele se domolesc si pe portiuni lungi este chiar coborare. Intram in oras, traversam pasaje subterane, vremea e calda si pofta de alergare mi s-a reactivat. Ultimii 10 km i-am alergat aproape fara oprire. Ceasul meu era cu 300 de m mai inainte de indicatoarele care ne aratau distanta parcursa, adica daca mie acum imi arata km 35, indicatorul venea dupa 300 de metri. Asa m-am tot motivat sa nu ma opresc, imi ziceam hai sa mai alerg pana la km 37, ceasul piuia, moment in care imi ziceam ca mai bine ma duc pana la indicatorul cu 37 ca de fapt aceea e distanta reala, dar acolo nu ma opream, imi ziceam sa alerg totusi pana la 38 ca sa am pe ceas inca un km fara oprire si tot asa.
Am ajuns la km 40, uraaaaa, am terminat! Ah, nu, stai ca nu mai sunt 40 de km ca acum 2500 de ani, traiasca Regina Angliei. Ultimii 2 km sunt in coborare si accelerez putin, ajung pe stadion si ma tot uit in tribune dupa Irina. Atmosfera este foarte frumoasa, acest stadion este si el foarte vechi, cam de o varsta cu maratonul. Finish-ul unui maraton este intotdeauna placut, chiar daca muschii mai dor, te bucuri ca ai mai dus o cursa la final. Ceasul arata 4:08:54, locul 4325/13779 la general si 28/82 la romani, nu e chiar rau, oricum stiam ca nu va fi personal best la cate pante sunt, dar inainte de start sperasem la un timp de sub 4 ore. Ma intalnesc cu Irina care filmase finalul glorios :)) si in cautarea medaliei mai parcurgem cateva sute de metri, asa ne-au facut grecii sa eliberam zona de finish ca sa nu se creeze aglomeratie. Cam asta a fost, am alergat si maratonul aceasta autentic :)) Au mai urmat cateva zile de vacanta cu zeci de km adunati la bord ce au ajutat la combaterea febrei musculare si cu multe bunatati culinare care au compensat deficitul de kcal adus de maraton.
Daca va place ce cititi pe aici nu uitati sa dati like paginii de Facebook pentru a afla noutati sau introduceti adresa de email in casuta de mai jos pentru a va abona la newsletter.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu.